

Pe OSTROVEL, în perioada 1962-1965 echipa de arheologi condusă de VLADIMIR DUMITRESCU scoate la suprafață vestigiile a trei clădiri distruse de incendiu.
În locuința din centru s-a descoperit o frescă cu motive in alb-gălbui pe fundal roșu-mat, două coloane de lut și o laviță pictate în aceleași motive.
Cea mare are 2 metri înălțime. A fost pictată în trei straturi. Al treilea strat pictat are 22 de linii verticale cu 7 serii de câte 7 triunghiuri duble datat în urmă cu 6000 de ani.
Astfel se pune problema existenței unui centru religios al unei UNIUNI TRIBALE, care, împreună cu descoperirile arheologice de la RADOVANU, sumare ca semnificații magico-religioase, sunt parte semnificativă a CULTURII BOIAN ce are ca prime descoperiri arheologice datate în JUDEȚUL BRASOV și ca ultime la SPANȚOV în JUDEȚUL CĂLĂRAȘI și precede CULTURA GUMELNIȚA.

| CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN ZONA PRUNDU-GREACA-CĂSCIOARELE | ||
| 1. ȘUVIȚA HOTARULUI | 7. VALEA COȘARULUI | |
| 2. SUHARNA | 8. LA SLOM | |
| 3. CĂTĂLUI | 9. VALEA FÂNTÂNILOR | |
| 4. D'AIA PARTE | 10. CANALUL POPII | |
| 5. BOROVINĂ | 11. CANALUL LUI BASANGEAC | |
| 6. COINEA | 12. LA STÂNĂ | |
Cercetări conduse de DONE ȘERBĂNESCU în perioada 1991-1997 au scos la lumină o cetate fortificată cu șanturi, ziduri de lemn și de pământ, din chirpici și piatră.
Cetatea a fost distrusă cu 350 de ani î.Hr. se pune problema ca aceasta să se fi produs în urma incursiunii armatelor lui ALEXANDRU CEL MARE în sudul DUNĂRII.
La 8 ianuarie 1492 are loc prima atestare documentară a satului BUJORANI de deasupra CĂTĂLUIULUI printr-un act în care MIRCEA CEL BĂTRÂN întărea COZIEI "și un alt sat pe Cătălui, numit Bujorani cu tot hotarul".
La 2 și 10 septembrie 1493 VLAD CĂLUGĂRUL întărește lui Staico, logofăt din Blăjesti, jumătate din SUHARNA. Acesta stăpânea și CORNĂȚEȘTI (MĂNĂSTIREA de azi) și încă două sate din zona MOSTIȘTEI.
La 1 iunie 1526 RADU DE LA AFUMAȚI întărește lui NEAGOE, mare vistiernic, cât și cumnaților lui, SUHARNA, OLTENIȚA, ULMENI, CLINICUL, CLĂTEȘTI, NEGOIEȘTI și DEADLILOV (MIHAI BRAVU de azi) moșii "dobândite cu dreapta slujbă de la moșii și strămoșii lor". Acesta, cunoscut sub numele de "VORNICUL DIN PERIȘ" îl omoară pe RADU DE LA AFUMAȚI în 1529 și va muri la rândul său din ordinul lui MOISE VODĂ un an mai târziu.
Fiul lui NEAGOE, TEODOSIE DIN PERIȘ ajunge MARE BAN AL CRAIOVEI și se căsătorește cu MARIA DIN FLOREȘTI ȘI CLĂTEȘTI. Se naște JUPÂNIȚA CAPLEA DIN CLĂTEȘTI care pribegește în ȚARA UNGUREASCĂ "unde și-a cheltuit sculele de zestre". La întoarcere din pribegie aceasta se căsătorește cu STAN DIN CORBI (MARE SPĂTAR între 1568-1579) și fondează MĂNĂSTIREA CĂTĂLUI în 1577.
În 1547 este atestat și satul MAROTINUL aflat în apropierea satului SUHARNA cu un iezer de pește și 100 de case de rumâni.
La 26 septembrie 1576 domnitorul ALEXANDRU MIRCEA întărește lui STAN DIN CORBI și JUPANITEI CAPLEA "RADOVANUL DIN MIJLOC și un sat anume GHINDENI, cu tot hotarul până la hotarul cu CĂSCIORENII".
În februarie 1689, la începutul domniei lui CONSTANTIN BRÂNCOVEANU țara este invadată de tătari veniți împotriva nemților.
Domnitorul, pe 28 iulie 1692 emite un HRISOV DE MILUIRE A MĂNĂSTIRII CU VINARICIUL pentru a se putea reface dupa jaful tătarilor.
În urmatoarea perioada se modifică construcția. Zidurile erau ridicate din cărămidă prinsă cu mortar. Din acestea se mai păstrează VALUL DE PĂMÂNT dinspre nord. Acoperișul era cu olane. Interiorul era pavat cu cărămizi și dale.
TURNUL MĂNĂSTIRII se înălța cu două etaje, fiecare cu câte o încăpere cu tavanul boltit și spre est cu câte o fereastră cu GLAFT PIEZIȘ destinat apărării așezării și era înalt de 9m. Acesta se mai păstrează și astăzi și mai are o întălțime de 6m.
În prima parte a secolului XVIII mănăstirea o duce destul de greu, situație ce reiese din noile multiple miluiri de vinariciu.
La 18 februarie 1742 ultimul descendent al ctitorilor, CONSTANTIN CORBEANU, ajuns SERTAR, o închină MĂNĂSTIRII COTROCENI.
În 1774 este menționata ca MĂNĂSTIRE ILFOVENEANĂ. În 1778 este menționata ca MĂNĂSTIRE DE DEASUPRA DUNĂRII. În 1790 pe HARTA AUSTRIACĂ este trecută ca VECHE MĂNĂSTIRE ÎNTRE CHIRNOGI ȘI CĂSCIOARELE. Tot pe această hartă este meționată PĂDUREA BOJUNU și islazul.
Marele cutremur din 1802 îi afectează serios structura. Ultimele înmormântări se fac în 1811, iar locuitorii satului de pe CĂTĂLUI trec GÂRLA în CĂSCIOARELE.
MARIA CORBEANU-NĂSTUREL HERESCU, prima soție a lui UDRIȘTE NĂSTUREL HERESCU (fratele DOAMNEI ELINA) membri ai familiei lui MIHAI VITEAZUL, soră a MARELUI BAN TEODOR CORBEANU și nepoata de fiu a MARELUI SPĂTAR STAN DIN CORBI cu JUPÂNIȚA CAPLEA, moare în iarna lui 1635, la două săptămâni după nașterea fiului ei și al lui UDRIȘTE NĂSTUREL, MATEIAȘ, a fost înfiat de mătușa sa, DOAMNA ELINA, precum și de MATEI BASARAB, care-l va boteza cu numele său.
Între Maria Corbeanu-Năsturel și cumnata sa, DOAMNA ELINA, erau strânse raporturi nu numai de rudenie, dar, probabil, și de amiciție.
Având în vedere similitudinile dintre podoabele și îmbrăcămintea purtată de DOAMNA ELINA și cele descoperite în cavoul nr. 4 de la CĂTĂLUI, este cel mai probabil ca mormântul descris să fi aparținut MARIEI CORBEANU, soția lui UDRIȘTE NĂSTUREL. Înmormântarea ei la CĂTĂLUI, lângă mormintele bunicilor ei, ctitori ai respectivei biserici, s-ar explica prin faptul că biserica din HEREȘTI, unde era moșia și reședința familiei NĂSTUREL, era în profunde transformări și rezidiri.
MATEIAȘ (mort în ziua de miercuri 16 iunie 1652 la ceasul 2 din noapte), este îngropat la CURTEA DOMNEASCĂ DE LA TÂRGOVIȘTE lângă DOAMNA ELINA.